Zilele trecute m-am tot gandit la dragonul pe care nu-l mai intalnisem de cativa ani. Cineva mi-a amintit de el chiar de ziua lui si m-a apucat asa, un fel de dor... Si i-am evocat chipul, asa cum m-am priceput eu, cu cateva margele.
Mi-am ales dintre margele cateva, care sa semene putin cu focul. Rosu, galben, portocaliu pentru flacari, negru si cenusiu pentru cenusa.
Mi-am imaginat ochii lui, mari si rosii, cu pleoapele arse...
... si i-am innodat, asa cum m-am priceput, cateva linii ale chipului, ca sa-l recunosc in momentul in care il voi revedea...
Nu conteaza ca voi nu il vedeti inca. In curand se va trezi :)
Frumos, fata draga, frumos. Si facatura vorbelor si cea a mainilor.
RăspundețiȘtergerefrumosi si ochii in care se vede :) multumesc, fata draga, de insotire :)
RăspundețiȘtergere